Arta dezvaluie frumusetea in lume si arunca o lumina asupra situatiei actuale
12 mai 2020Rugaciunea trezeste sentimente de solidaritate, imbogateste viata colectiva
15 mai 2020Rolul religiei în lupta împotriva pandemiei de coronavirus
O declarație comună a reprezentanților diferitelor religii și organizații interconfesionale
New Delhi, 21 aprilie 2020
În ultimele două luni, planeta noastră a intrat într-o criză a sănătății publice de o amploare și intensitate fără precedent. Peste două milioane de persoane au fost infectate cu coronavirus, peste o sută de mii au decedat din cauza bolii, iar impactul acestei pandemii asupra economiei și societății este deocamdată prea mare pentru a fi apreciat corect. În acest cadru marcat de perturbări majore și deznădejde, religia a fost adesea menționată atât în contexte pozitive, cât și în contexte negative. Pe de o parte, în acest moment de incertitudine, oamenii au apelat la religie pentru a găsi speranță, tărie și rezistență spirituală. Credința le-a insuflat un sentiment de solidaritate și dorința de a-i servi pe ceilalți, în special pe cei mai vulnerabili. În același timp, numele religiei a fost folosit și pentru accentuarea unui sentiment de separare și exclusivitate, pentru cultivarea prejudecăților și pentru respingerea științei și adoptarea superstiției.
În această perioadă de criză fără precedent, când e nevoie de o acțiune concertată pentru depășirea acestui mare pericol, afirmațiile și recomandările făcute în numele religiei trebuie să fie bine întemeiate și consecvente. Acestea nu trebuie să creeze nicio confuzie cu privire la modul în care trebuie abordată această pandemie, nici să intre în contradicție cu sfaturile consacrate din zona științifică. Pentru a răspunde acestui imperativ urgent, noi, reprezentanții diferitelor credințe și grupuri interconfesionale, dăm publicității declarația de față pentru a reitera acele principii comune tuturor religiilor care au cea mai mare relevanță pentru reacția noastră la criza actuală. Facem apel la oamenii de toate confesiunile să se unească într-un angajament comun față de aceste principii și, în numele interesului național superior, să treacă peste diferențele care îi separă. În definitiv, religia este probabil cel mai puternic mijloc de mobilizare a conștiinței umane pentru a servi binele comun. Ar fi o pierdere de neiertat dacă am lăsa resursele credinței să stea risipite și dezorganizate și nu le-am permite să se unească într-o forță unică, ce poate da un impuls demersului nostru colectiv.
De la bun început, dorim să precizăm că, în acest moment, dacă vrem ca religia să vorbească pe o singură voce, trebuie să ne punem de acord asupra bazelor comune tuturor religiilor. Deși fiecare religie poartă amprenta distinctă a istoriei sale specifice și a cadrului geografic în care a apărut, învățăturile spirituale și morale esențiale ale tuturor religiilor sunt unele și aceleași. Toate religiile au venit cu scopul de a dezvolta capacitățile morale și spirituale latente ale naturii umane și de a construi societăți în care aceste capacități pot să înflorească și să fie canalizate către promovarea bunăstării societății. Deși învățăturile sociale, legile și ritualurile diverselor religii au evoluat în mod diferit, în funcție de nevoile și circumstanțele istorice schimbătoare, se poate vedea, în cele din urmă, că ele servesc aceluiași scop de a progresa către maturitatea colectivă a omenirii. Această înțelegere a unității esențiale a religiei oferă fundația pe care oamenii de toate confesiunile pot învăța să valorifice o moștenire spirituală comună pentru a lupta împotriva dificultăților colective. Ea mai oferă și o bază inatacabilă pentru respingerea prejudecăților religioase, care, așa cum au arătat evenimentele recente din țară, se pot intensifica pe timp de criză și pot agrava tensiunile sociale.
Principiul cel mai important al religiei care trebuie subliniat în acest moment este unitatea tuturor ființelor umane. În centrul tuturor religiilor stă o concepție spirituală referitoare la ființa umană care transcende corpul material. Această realitate spirituală, care este denumită suflet, este sursa de atribute și virtuți divine care le permit ființelor umane să dea dovadă de comportamente altruiste, dezinteresate și empatice. Tocmai această natură spirituală reprezintă identitatea esențială a individului și, datorită acestei identități fundamentale comune tuturor, scripturile religiilor lumii consideră ființele umane ca fiind unite.
În plus, religia propovăduiește idealul că toți membrii umanității sunt interconectați și chiar interdependenți, asemenea membrilor unei familii și celulelor unui corp. „Oare nu știți voi de ce V-am creat pe toți din aceeași țărână? Pentru ca niciunul să nu se considere mai presus decât altul”, afirmă scrierile bahá’í. „Cel care simte unitatea vieții își vede Sinele în toate ființele și vede toate ființele în Sinele său și privește totul dintr-o perspectivă imparțială”, a scris Domnul Buddha. „Vede cu adevărat numai cel ce îl vede pe Domnul la fel în fiecare făptură … văzând același Domn peste tot, el nu face rău nici sieși, nici celorlalți”, spune Domnul Krishna. „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, sunt cuvintele Torei. „Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată, dar, de ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne întru noi și dragostea Lui în noi este desăvârșită”, sunt cuvintele lui Iisus Hristos. În mod similar, Coranul spune: „Arătați bunătate față de părinți și față de neamuri și orfani și nevoiași și față de aproapele cu care vă înrudiți și aproapele care vă este străin, și față de tovarășul de drum, și față de drumeț…”
Astăzi, răspândirea coronavirusului demonstrează unitatea și interconectarea membrilor familiei umane, în care binele unei singure persoane depinde de binele tuturor. Așa cum au arătat ultimele săptămâni, unul dintre cele mai mari obstacole ce ne stau în cale în strădania de a găsi o ieșire din această criză este tendința de a fi egoiști sau egocentrici la nivel individual, de comunitate sau de națiune. Obiceiul străvechi de a împărți lumea în „noi” și în „ceilalți” (invocat de multe ori în numele religiei) și de a ne limita sfera de interes la grupul specific din care facem parte s-a dovedit a fi o amăgire periculoasă care poate pune viața în pericol, în contextul actualei crize.
Strâns legată de principiul unității omenirii este porunca de a da glas iubirii față de Divinitate și față de umanitate prin servirea dezinteresată și cu spirit de sacrificiu a binelui comun. Pentru a însemna ceva, servirea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor și dificultăților umanității din lumea actuală. A fi credincios înseamnă deci a fi un slujitor activ al omenirii aici și acum, a-ți folosi talentele și capacitățile pentru a găsi soluții la provocările contemporane și a contribui la bunăstarea tuturor fără deosebire. Nimeni nu întruchipează mai bine acest spirit de servire dezinteresată și altruistă decât medicii, personalul sanitar, polițiștii, reprezentanții mass-media și funcționarii guvernamentali care, cu riscul vieții, își fac mai departe datoria. Fără îndoială, atunci când mulți dintre acești oameni curajoși se gândesc, în intimitatea conștiinței lor, la riscul la care se expun zi de zi, ceas de ceas la datorie, găsesc tocmai în convingerile lor spirituale tăria de a-și susține eforturile și de a-și fortifica hotărârea. În zilele, săptămânile și lunile care urmează, mulți alții vor fi chemați să facă sacrificii și să servească, într-o măsură mai mică sau mai mare, binele întregului. Căci simplul act al cetățenilor de bună-credință de a respecta conștiincios normele distanțării sociale și de a accepta de bunăvoie restricțiile impuse vieții lor sociale și economice poate fi considerat o formă vitală de servire a întregului.
În final, este oportună o scurtă clarificare cu privire la cazurile de fanatism religios, superstiție și dispreț față de știință care sunt manifestate în numele religiei în contextul pandemiei. Acestea au produs un rău incalculabil nu numai prin expunerea a mii de oameni la virus, ci și prin vicierea discursului public cu jumătăți de adevăr, falsuri, teorii ale conspirației și scenarii apocaliptice care planează ca un nor gros de întuneric peste inimile și mințile oamenilor, tulburându-le judecata. Această beznă poate fi însă risipită de principiul potrivit căruia adevărata religie trebuie să fie în armonie cu știința și să poată fi acceptată de rațiune. Religia enunță legile și principiile realității spirituale la fel cum știința ne ajută să descoperim legile care guvernează lumea materială. Pentru a progresa atât în aspectele spirituale ale vieții, cât și în cele materiale, umanitatea are nevoie atât de știință, cât și de religie. Religia, în forma sa adevărată, pledează pentru principiul cercetării independente a adevărului. Fiecare suflet are datoria de a cunoaște și înțelege în mod independent realitatea spirituală, condus fiind de rațiune, nu bazându-se pe imitație oarbă. În mod similar, există nevoia de a deosebi religia de superstiție, care se bazează pe ignoranță. Deși această diferență nu este întotdeauna ușor de făcut, este vital ca distincția să fie recunoscută și susținută cu tărie, astfel încât afirmațiile făcute în numele religiei să fie supuse analizei critice și testului rațiunii. În caz contrar, există pericolul ca discursul religios să devină o platformă prin care tot felul de noțiuni fantastice, magice sau chiar nocive să fie acceptate și aprobate fără chibzuială. Dacă nu se încurajează o astfel de atitudine critică față de diversele afirmații făcute în numele religiei, oamenii vor fi vulnerabili la manipulările celor care, din dorința de a conduce sau de a ajunge la putere, ar putea încerca să direcționeze abuziv religiozitatea oamenilor către superstiție și fanatism.
Prin cele afirmate mai sus, nu dorim să sugerăm că nemărginirea și imensitatea religiei ca sistem de cunoștințe și practici pot fi reduse la doar câteva principii. Concentrându-ne pe aceste principii, intenționăm doar să extragem din oceanul de călăuziri al fiecărei religii acele învățături care au cea mai mare relevanță în a ne uni în răspunsul pe care îl dăm crizei pe care o avem în față. De asemenea, nu pretindem că acestea sunt singurele învățături ale religiei care se aplică crizei actuale – există multe altele pe care cărturarii religiei le pot identifica și dezbate în ceea ce sperăm că poate deveni un discurs vibrant asupra rolului religiei în promovarea binelui comun. Totuși, caracterul imperios al acestui moment ne obligă să împărtășim aceste idei inițiale fără să mai stăm pe gânduri.
Credința noastră într-un Creator atotiubitor și în noblețea rasei umane ne dă certitudinea că umanitatea va ieși din această grea încercare mai puternică și mai unită, având o înțelegere mai profundă a unității și interconectării sale inerente.
- Sfinția Sa Pujya Swami Chidanand Saraswati, președinte și conducător spiritual, Ashramul Parmarth Niketan, Rishikesh, Uttarakhand
- Imam Umer Ahmed Ilyasi, imam principal, Organizația Imamilor din Toată India
- Preacuviosul Dr. Anil Joseph Thomas Couto, Arhiepiscop de Delhi, New Delhi
- Preacuviosul Dr. Peter Machado, Arhiepiscop de Bangalore, Karnataka
- Preacuviosul Mitropolit Dr. Youhanon Mar Demetrious, Dioceza Delhi, Biserica Ortodoxă Siriană Malankara
- Preacuviosul Dr. Arhiepiscop Mitropolit Jonathan Ansar, Biserica Națională a Indiei (Comunitatea Anglo-Catolică)
- Rabinul Ezechiel Malekar, oficiant principal, Sinagoga Judah Hyam, New Delhi
- Swami Shantatmananda, secretar, Misiunea Ramakrishna, New Delhi
- Goswami Sushil Ji Maharaj Brighu Pithadhishwar, convocator național, Bhartiya Sarv Dharm Sansad, New Delhi
- Oficiul pentru Afaceri Publice al Bahá’ílor din India, New Delhi
- Archarya Lokesh Muni, fondator, Ahimsa Vishva Bharati, New Delhi
- Shri Paramjeet Singh Chandok, președinte, Bangla Sahib Gurudwara, New Delhi
- Swami Agnivesh, expert în mișcarea Arya Samaj și activist social
- Venerabilul Geshe Dorji Damdul, director, Tibet House, New Delhi
- Reverendul Sunil Solomon Ghazan, prezbiter principal, Biserica lui Hristos din Noida, Uttar Pradesh
- Yudhistir Govinda Das Brahmacari, Director de țară pentru comunicări, Societatea Internațională pentru Conștiința de Krishna (ISKCON), India
- Khwaja Iftikhar Ahmed, președinte, Fundația pentru Armonie Interconfesională a Indiei, New Delhi
- univ. Salim Inginer, vicepreședinte, Jamaat-e-Islami Hind
- M. D. Thomas, director fondator, Institutul pentru Studii privind Armonia și Pacea, New Delhi
- univ. M. M. Verma, fondator și președinte, Fundația Interconfesională din India, New Delhi
- Kezevino Aram, președinte, Ashramul Shanti, Coimbatore, Tamil Nadu
- Reverendul Gershombhai Khristi, director pentru relații cu biserica și interconfesionale, World Vision India
- Reverendul Manamohini Sahu, Biserica Indiei de Nord, Odisha
- Preacucernicul Dr. Pallav Kumar Lima, Consiliul Unit al Credincioșilor Bisericilor, Bhubaneswar, Odisha
- Jasbir Singh, vicepreședinte, Rajasthan Sikh Samaj, fost președinte, Comisia pentru Minorități din Rajasthan, Jaipur.
http://www.bahai.in/wp-content/uploads/Role-of-Religion-in-Fight-Against-Coronavirus-Eng.pdf