
2017: Un an de mare însemnătate pentru lumea bahá’í
2 ianuarie 2017
Renumit compozitor scoate la lumină poezii ale unei deținute
17 aprilie 2017
BERLIN – În contextul accelerării mișcării refugiaților din Orientul Mijlociu și Africa de Nord din ultimii ani, societatea germană se confruntă cu un peisaj cultural și religios în schimbare. Aceste prefaceri încurajează o reflecție profundă din partea societății asupra unor aspecte fundamentale.
„Liderii de opinie din Germania ridică întrebări fundamentale, în special legate de religie și de exprimarea acesteia în viața publică,” explică Saba Detweiler, reprezentantă a comunității Bahá’í din Germania.
Aceste întrebări nu sunt limitate la spațiul german. Și în alte locuri din Europa, o supoziție adânc înrădăcinată potrivit căreia religia va dispărea treptat din sfera publică, devenind strict o chestiune privată, este acum pe cale să fie inversată. „Oamenii realizează că religia este o componentă esențială din viața colectivă a umanității. Și nu va dispărea. De aceea, este important să înțelegem mai bine natura și contribuția religiei și să avem un dialog deschis despre exprimarea pozitivă a acesteia în societate,” explică D‑na Detweiler.
Totuși, comunitatea Bahá’í a descoperit că spațiile tradiționale pentru discuțiile despre religie – în special forumurile interconfesionale – sunt arareori orientate către explorarea întrebărilor care iau naștere în Europa și în alte locuri. „Se pare că această conversație trebuie să se mute mai presus de dialogul interconfesional și de aspectele teologice și ritualice, pentru a facilita un discurs mai bogat despre contribuția religiei la bunăstarea societății și la binele comun,” arată D-na Detweiler.
Una dintre întrebările mai problematice este dacă religia poate fi văzută drept mai mult decât o serie de grupări de secte și confesiuni diferite care sunt în conflict unele cu altele. „Acesta este lucrul pe care suntem interesați să‑l explorăm – ideea că religia poate fi văzută ca o forță de coeziune în societate și ca un sistem de cunoștințe care, împreună cu știința, a propulsat progresul civilizației,” a continuat domnia sa.
După cum explică Ingo Hofmann, Directorul Biroului Bahá’í de Relații Externe din Germania, parte din motivul pentru care societatea germană se confruntă în prezent cu întrebări legate de religie este acela că numeroși germani observă cum religia este practicată în feluri care le sunt străine. Aceasta i‑a făcut mai conștienți de propriile lor norme și credințe religioase chiar și pe cei care nu se asociază în mod normal cu o religie organizată.
În mod natural, acest proces a stimulat curiozitatea și eforturile de a ajunge la înțelegere reciprocă, dar a alimentat și teama și xenofobia. Pe măsură ce dezbaterile naționale pe tema migrației și a religiei au luat avânt în ultimii ani, comunitatea Bahá’í din Germania a început să deprindă cum să colaboreze cu concetățenii săi și cu diverse organizații pentru a iniția un dialog constructiv pe temele de actualitate ce țin de schimbările ce se produc în țară.
Încercând să aibă o contribuție semnificativă, comunitatea Bahá’í a organizat, în ultimul an, o serie de forumuri pe tema rolului religiei în sfera publică. Acestea au culminat cu o conferință ținută pe 24 martie intitulată „Reflecții asupra pluralismului religios”, la care au participat cca. 60 de persoane din partea guvernului, a societății civile, a mass-media și a grupurilor confesionale.
Conferința a fost sponsorizată de Aydan Ozoguz, ministrul federal al Imigrației, Refugiaților și Integrării, iar gazdele sale au fost comunitatea Bahá’í din Germania și Fundația Anne Frank, o organizație care urmărește educația pe teme de drepturile omului și cultivarea dialogului între grupuri din diverse medii.
În deschiderea conferinței, D-na Ozoguz a vorbit despre aspirația comună a tuturor religiilor către pace și armonie. „Religia ne modelează încrederea în semenii noștri și în posibilitatea de a stabili coeziunea socială,” a spus domnia sa.
Ministrul a subliniat reacția marcată de sprijin și compasiune a multor germani față de fluxul de refugiați din vara anului 2015 ca un exemplu a felului în care credința poate poate sta la baza acțiunii și a serviciului în favoarea altora. „Devotamentul nostru față de bunăstarea semenilor noștri este esențial în construirea solidarității și a unui spirit comunitar solid.”
D-na Ozoguz a inclus în prezentarea sa și un pasaj din Bahá’u’lláh drept exemplu de apel din partea religiei către omenire pentru a se ridica la idealuri înalte: „Conviețuiți cu toate credințele în pace și înțelegere, pentru ca să poată respira de la voi dulcele miros al lui Dumnezeu. Păziți‑vă ca, printre oameni, să nu fiți copleșiți de flacăra neștiinței nesăbuite.”
Adresându‑se participanților în numele comunității Bahá’í din Germania, Saba Detweiler a afirmat că „în centrul fiecărei religii se află menirea de a-i uni pe oameni în spiritul păcii. Aceasta o fațetă a adevăratei religii.”
Relațiile sociale dintre diverse grupuri și chiar dintre oameni apropiați sunt de multe ori prea superficiale, a explicat domnia sa. Este nevoie de o reconceptualizare radicală a relațiilor interumane, prin care oamenii să se vadă drept făcând parte în mod fundamental dintr‑o singură familie umană și să se privească unii pe alții cu respect, compasiune și înțelegere.
Tema centrală a conferinței a fost aceea că, deoarece religia joacă un rol capital în viețile majorității membrilor rasei umane, locul acesteia în societate trebuie examinat în profunzime și înțeles mai bine. Însă acest mesaj nu a fost doar un apel ca religia să fie privită ca o forță constructivă în societate, ci a oferit și o provocare: dacă este ca religia să contribuie la armonia socială și la crearea de legături mai strânse de prietenie între oameni, conducerile religioase și comunitățile religioase trebuie să reflecteze profund la acele aspecte de credință și practică ce pot diviza și alimenta prejudecățile. În același timp, dacă rolul religiei este să devină o forță tot mai pozitivă pentru armonia în societate, instituțiile sociale trebuie să își redefinească relațiile cu religia și să se debaraseze de multe dintre prejudecățile dăunătoare care nu îi permit religiei deloc sau aproape deloc să joace un rol în sfera publică.
De‑a lungul zilei au fost dezbătute și alte teme importante. De exemplu, Daniel Bax, redactor la cotidianul german Die Tageszeitung, a vorbit despre importanța dialogului în a risipi ciocnirile percepute dintre identități și credințe.
„Nimeni nu va contesta faptul că religia are o influență asupra culturii,” a declarat domnia sa. „Însă, în ziua de azi, această noțiune de influență este utilizată incorect. Cultura a fost conceptualizată în mod abuziv drept ceva static și limitat la câteva caracteristici.”
D-l Bax a contestat această perspectivă asupra culturii și relația acesteia cu identitatea. Potrivit Domniei Sale, oamenii au numeroase dimensiuni diferite în identitatea lor.
„Aceste ciocniri percepute între diferite opinii, culturi etc. trebuie descâlcite prin dialog, pentru ca noi să ajungem cu toții să înțelegem cum putem trăi împreună în armonie, în toată diversitatea noastră. Oamenii nu sunt definiți doar de credințele lor religioase, ci și de multe alte caracteristici, calități și talente care pot contribui la binele comun. Conceptul de «celălalt» trebuie readus în discuție. Nu se poate ca o persoană să devină un «celălalt» doar pentru că are o altă credință religioasă.”
O asemenea mentalitate, a explicat domnia sa, poate duce la concepția că „ceilalți” sunt „inamici”.
Prof. univ. Heiner Bielefeldt, fost Raportor Special al ONU pe probleme de libertate a religiei sau credinței și profesor la Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg, a luat și el cuvântul la conferință.
„Avem nevoie de spații în care să ne amintim constant de libertatea religiei și credinței și să ne dezvoltăm în continuare înțelegerea acestora. Lucrul acesta nu se face împărțind mai întâi lumea în grupuri și încercând apoi să construim punți între aceste grupuri, ci creând structuri deschise unde, chiar dacă apar diferențe, ele pot, datorită unei teme de interes comun, să fie depășite sau să îmbogățească discuția sau cel puțin să fie soluționate.
Reflectând la eveniment, D-na Detweiler a făcut următorul comentariu:
„Prin această conferință am sperat să deschidem un spațiu unde actorii sociali din mediul academic, mass-media, societatea civilă și comunitățile religioase să se poată angaja în explorarea rolului religiei în sfera publică și a relației sale cu armonia și progresul social într‑o societate diversă.” Domina Sa a explicat că această conferință a marcat un pas înainte într‑un dialog în plină desfășurare care va trebui să prindă tot mai mult avânt în lunile și anii care vin.
Privind spre viitor, comunitatea Bahá’í din Germania și Fundația Anne Frank intenționează să continue colaborarea în vederea promovării acestui important dialog în societate.
Galerie Foto:

Aydan Ozoguz, ministrul german federal al Imigrației, Refugiaților și Integrării vorbind la un eveniment organizat de comunitatea Bahá’í din Germania și Fundația Anne Frank

Participanții discută în grupuri restrânse la conferința „Reflecții asupra pluralismului religios”.

Reprezentanta comunității Bahá’í din Germania, Saba Detweiler, adresându se publicului.

Dana Kelishad, jurnalist liber-profesionist, și prof. univ. Heiner Bielefeldt, fost Raportor Special al ONU pe probleme de libertate a religiei sau credinței și profesor la Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg, fac schimb de idei într o discuție de tip panel.

Circa 60 de participanți au explorat rolul religiei în societate, în lumina întrebărilor ridicate de migrație și integrare în Europa ultimilor ani.