A deveni bahá’í înseamnă a răspunde chemării divine actuale şi a te alătura unei fraternităţi globale angajate în ajutarea omenirii pentru ca aceasta să ajungă la îndelungata făgăduită eră a păcii, dreptăţii şi unităţii globale. O persoană devine bahá’í recunoscându-L pe Bahá’u’lláh ca Mesagerul lui Dumnezeu pentru acestă epocă şi străduindu-se să urmeze legile şi învăţăturile Sale.
Unele dintre trasăturile şi cerinţele vieţii ca bahá’í sunt descrise mai jos:
- Legi despre comportamentul personal şi principii morale
- Guvernare şi conducere
- Propovăduirea Credinţei Bahá’í
- Servire
- Contribuţia la fondurile Bahá’í
Legi despre comportamentul personal şi principii morale
Învăţăturile bahá’í includ legi şi recomandări pentru viaţa spirituală şi morală a individului şi pentru guvernarea şi dezvoltarea societăţii. Legile pentru viaţa personală includ rugăciunea zilnică, ţinerea unei perioade de post, abţinerea de la aderare politică şi obligaţia morală de a fi angajat într-o afacere, meşteşug sau profesie. Alte principii morale includ interzicerea bârfei şi calomniei, relaţiilor extraconjugale, jocurilor de noroc şi a utilizării fără scop medical a drogurilor şi alcoolului.
Căsătoria, pe care Bahá’u’lláh o numeşte “o fortăreaţă pentru bunăstare şi mântuire,” reprezintă o parte integrală a Credinţei Bahá’í.
Bahá’íi susţin căsătoria monogamă ca fiind celula societăţii umane, iar soţul şi soţia sunt consideraţi ca fiind egal, având drepturi egale dar îndatoriri diferite. Credinţa Bahá’í încurajează casătoriile între rase ca o expresie concretă a unităţii omenirii. Căsătoriile nu sunt aranjate, dar odată ce partenerul a fost ales, ambele cupluri de părinţi trebuie să-şi ofere consimţământul pentru căsătorie, pe baza acordului că o căsătorie trebuie să fie o sursa de unitate la nivel social.
Nu se aşteaptă de la indivizi să respecte cu stricteţe toate legile pentru a deveni un bahá’í, ci mai degrabă să se angajeze în a lucra pentru atingerea acestora. Bahá’u’lláh ne spune că legile Sale sunt ,,lămpile înţelepciunii Mele iubitoare printre servitorii Mei, și cheile către mila Mea pentru făpturile Mele.”
Guvernare şi conducere
În Credința Bahá’í nu există cler sau altfel de activitate profesională pastorală sau de misionariat. În locul acestora Bahá’u’lláh a oferit o structură spirituală pentru administrarea treburilor Credinței printr-un sistem de consilii formate din câte 9 membri aleși din rândurile credicioșilor obișnuiți, la nivelurile local, național și internațional.
Casa Universală a Dreptății este instituția călăuzitoare supremă a Comunității Internaționale Bahá’í. Inzestrată de către Bahá’u’lláh cu autoritatea de a legifera pe teme care nu sunt prevăzute specific în Scrierile Sfinte Bahá’í, Casa Universală a Dreptății menține Comunitatea Bahá’í unită, răspunzând activ la nevoile și condițiile unei lumi aflate în continuă evoluție. Alegerile bahá’í se desfășoară prin vot secret și majoritar. Nu există candidaturi, nominalizări sau campanii electorale. Consiliile administrative bahá’í (Adunările Spirituale) folosesc o formă nonbeligerantă pentru luarea în mod colectiv a deciziilor, consultația. Bahá’íi consideră că aceste corpuri administrative și de călăuzire, care fac parte din Ordinea Administrativă Bahá’í, oferă un model pentru funcționarea eficientă a unei societăți globale unificate și pentru bunăstarea materială și spirituală a tuturor oamenilor.
Casa Universală a Dreptății este instituția supremă, un consiliu format din nouă membri aleși din cinci în cinci ani de către reprezentanți ai fiecărei comunități bahá’í din întreaga lume.
Încredințată de către Bahá’u’lláh cu autoritatea de a legifera pe teme care nu sunt prevăzute specific în Scrierile Sfinte Bahá’í, Casa Universală a Dreptății menține Comunitatea Bahá’í unită și răspunzând activ nevoilor și condițiilor unei lumi aflate în continuă evoluție.
Alegerile bahá’í au loc prin vot secret și majoritar. Nu există candidaturi, nominalizări sau campanii electorale. Alegerile au loc într-o atmosferă de rugăciune și smerenie și numai bahá’íi care au peste 21 de ani au drept de vot și pot servi ca membri ai unei Adunări Spirituale. Consiliile bahá’í -Adunările Spirituale – iau decizii folosind o formă nonbeligerantă pentru luarea în mod colectiv a deciziilor, consultația. Bahá’íi consideră că aceste instituții spirituale, care fac parte din Ordinea Administrativă a lui Bahá’u’lláh, oferă un model pentru crearea unei societăți globale unificate și pentru binele spiritual și material al tuturor oamenilor.
Sărbătoarea de 19 zile reprezintă adunarea de bază pentru Credință, luarea deciziilor pentru comunitate și solidaritate. În prima zi a fiecareia dintre cele 19 luni ale calendarului bahá’í, comunitatile locale bahá’í se strâng pentru întâlniri devoționale, consultări administrative și socializare. Devoțiunile includ citirea unor texte din Credința Bahá’í precum si a unor texte din alte credințe. De obicei, după momentul devoțional, comunitatea are o perioadă de consultare deschisă în care membrii comunității își pot exprima părerile despre administrarea comunității și pot face recomandări catre Adunarea Spirituală Locală.
A Bahá’í study circle in London, United Kingdom
Propovaduirea Credinței Bahá`í
Bahá’íi sunt îndemnați să propovăduiască și altora Credința Bahá’í. Cu toate acestea, credincioșilor le este interzisă orice formă de presiune psihologică sau stimulente materiale cu scopul convertirii. Fiecare persoană are dreptul și responsabilitatea de a investiga pe cont propriu adevărul, pe baza unei convingeri profunde. Bahá’íi se străduiesc să împărtășească mesajul lui Bahá’u’lláh cu familia, prietenii, vecinii și colegii lor de muncă, cu înțelegerea că ,,ceea ce Domnul a orânduit ca remediu suprem și cea mai puternică unealtă pentru vindecarea întregii omeniri este unirea tuturor popoarelor într-o Cauză universală, într-o Credință comună”.
Tot pentru răspândirea Credinței în cât mai multe colțuri din lume, bahá’íi se mută pentru o perioadă mai scurtă sau de multe ori definitiv, într-o altă țară sau comunitate ca „pionier”. Pionieratul bahá’í diferă de activitatea tradițională de misionariat deoarece prietenii care se angajează în această activitate de pionierat își urmează carierele profesionale, se întrețin singuri integrându-se în comunitățile de adopție.
Servire
Pentru bahá’í, serviciul adus celorlalți dă sens și scop vieții. Orice profesie sau activitate efectuate în spiritul serviciului adus umanității este considerată cea mai înaltă formă de venerație divină. Educația copiilor și îngrijirea familiei sunt de asemenea considerate forme lăudabile de servire și venerație. Pe langă aceste forme personale de servire, Comunitatea Bahá’í se angajează în proiecte colective de servire, respectând prioritățile și scopurile stabilite de către Casa Universală a Dreptății. Asemenea activități pot include coordonarea cercurilor de studiu, predarea lecțiilor pentru copii, mentoratul grupurilor de tineri și găzduirea programelor devoționale. Bahá’íi sunt implicați și într-o mare varietate de proiecte de dezvoltare socială și economică ce îmbunătățesc bunăstarea materială și spirituală a umanității. Mulți tineri bahá’í petrec o perioadă de timp, după terminarea liceului sau în timpul facultății, în serviciul Credinței Bahá’í, dar acest lucru nu este obligatoriu. Bahá’íi pot alege dintre numeroasele ocazii de servire pentru dezvoltarea comunității, educație sau alte forme de serviciu social, în alte comunități din țară sau străinătate. Inainte de a-și asuma un angajament de servire, individul este încurajat să se roage și să se consulte cu familia și Adunarea Spirituală Locală
Contribuția la fondurile Bahá`í
Contribuţia la fondurile bahá`í este considerată o obligaţie sacră şi un privilegiu. De asemenea, este un act personal şi voluntar care este rezervat doar pentru bahá`í; nu se acceptă nici un fond sau vreo contribuţie de la cei care nu sunt membri ai Credinţei. Fondul Internaţional Bahá`í, administrat de Casa Universală a Dreptăţii, susţine creşterea şi dezvoltarea Credinţei în jurul lumii. Fondul ajută şi la întreţinerea sfintelor morminte şi a altor dotări de la Centrul Mondial Bahá`í din Haifa, Israel. Fondurile naţionale şi fondurile locale bahá`í sunt administrate de către Adunările Spirituale Naţionale , respectiv Adunările Spirituale Locale din fiecare ţară şi localitate. Fondurile sunt folosite pentru a sprijini centrele bahá`í şcolile, editurile, proiectele de serviciu educaţional şi social şi alte activităţi.
Solicitarea sau impunerea donaţiilor personale nu sunt permise. Se accentuează regularitatea donaţiilor şi spiritul de sacrificiu mai mult decat mărimea contribuţiei. Cum spunea Shoghi Effendi: ,,Contribuţia la fond este un serviciu pe care orice credincios îl poate aduce, fie el sărac sau bogat; căci aceasta este o responsabilitate spirituală în care suma dată nu este importantă. Ceea ce contează este gradul de sacrificiu a celui care dă, iubirea cu care face darul şi unitatea prietenilor în acest serviciu care aduce confirmări spirituale…”
Egalitatea dintre femei şi bărbaţi
Încă de la începuturile ei de acum aproape o sută cincizeci de ani, Credinţa Bahá`í a propovăduit egalitatea dintre sexe. Aceasta se petrece pe când mişcarea femeilor de abia îşi începea lupta pentru dreptul la vot în Occident iar astfel de idei nici nu se auziseră în Orientul Mijlociu. Credinţa Bahá`í este unica religie independentă mondială Al cărei fondator a declarat fără echivoc că femeile şi bărbaţii sunt egali.
Bahá`íi văd egalitatea dintre sexe şi deplina participare a femeilor în orice domeniu al activităţilor umane ca cerinţe preliminare pentru pacea şi progresul uman, iar acele calităţi feminine – precum compasiunea, devotamentul, cooperarea şi empatia – sunt esenţiale în crearea unei civilizaţii mondiale paşnice, juste şi sustenabile. Inegalitatea dintre sexe nu întârzie doar progresul femeilor, ci şi progresul civilizaţiei însăşi.
Pentru mai mult de un secol, bahá`íi din Statele Unite au acţionat pentru a face să progreseze statutul femeilor prin sprijinirea politicilor şi legislaţiei care promovează egalitatea dintre sexe. Ei mai colaborează de asemenea cu coaliţii naţionale pentru legislaţie împotriva violenţei în familie; educaţie despre implicaţiile asupra sănătăţii pe care le are violenţa împotriva femeilor; promovarea deplinei integrări a femeilor în planificarea dezvoltării şi suportul împotriva violenţei internaţionale bazate pe diferenţa dintre bărbaţi şi femei.
Serviciu adus umanităţii
Pentru bahá`í, serviciul adus altora conferă vieţii înţeles şi scop. Orice muncă sau profesie îndeplinită într-un spirit de serviciu către umanitate este considerată cea mai înaltă formă de adoraţie a lui Dumnezeu. Educarea copiilor şi grija pentru familie sunt de asemenea considerate forme lăudabile de serviciu şi adoraţie. Bahá`íi văd serviciu adus altora ca şi cheia către realizarea unei societăţi globale care oferă adevărata prosperitate – spirituală şi materială – pentru toţi oamenii.
Pe lângă formele personale de serviciu, comunitatea bahá`í întreprinde proiecte colective de serviciu potrivit priorităţilor şi ţelurilor stabilite de către Casa Universală a Dreptăţii. Astfel de acte de serviciu pot să includă facilitarea cercurilor de studiu, predarea lecţiilor pentru copii, animarea grupurilor de juniori şi găzduirea întâlnirilor devoţionale.
Bahá`íi sunt de asemenea implicaţi într-o cuprinzătoare varietate de proiecte de dezvoltare economică şi socială pentru a ridica nivelul bunăstării materiale şi spirituale a umanităţii. Mulţi tineri bahá`í petrec un an sau doi după liceu sau în timpul facultăţii în serviciu pentru Credinţa Bahá`í, deşi nu li se cere să facă asta. Bahá`íi mai pot alege dintre multe oportunităţi de serviciu pentru dezvoltare comunitară, educaţie şi alte forme de serviciu social în țară şi în străinătate. Înainte de a-şi asuma un angajament la serviciu, o persoană este încurajată să se roage despre acest lucru şi să se consulte cu familia şi cu Adunarea Spirituală Locală.
Pentru a construi o lume nouă, este nevoie de un rezervor tot mai mare de oameni capabili să contribuie la numărul vast de sarcini ce se impun.
În acest sens, Casa Universală a Dreptății a introdus conceptul de „institut de pregătire” la mijlocul anilor 1990. Scopul acestuia este să îi sprijine pe indivizi să aprofundeze înțelegerea învățăturilor bahá’í și să dobândească cunoștințele spirituale și abilitățile practice care le sunt necesare în activitățile desfășurate în sânul comunității.
Putem înțelege mai bine natura institutului de pregătire dacă ne imaginăm o conversație continuă ce se desfășoară între prieteni în mii și mii de spații sociale – vecinătăți, sate, școli, universități și locuri de muncă – despre contribuția fiecăruia la progresul civilizației prin punerea în aplicare a învățăturilor lui Bahá’u’lláh. Pe măsură ce numărul participanților la conversație crește, sunt puse în mișcare procese de atingere a obiectivelor colective spirituale și materiale în fiecare spațiu.
Putem deci să ne gândim la institutul de pregătire ca la o organizație care întreține un sistem de educație la distanță menită să alimenteze și să faciliteze această conversație în continuă evoluție. Principalele elemente ale sistemului sunt „cercul de studiu”, facilitatorul și un set de materiale bazate pe scrierile bahá’í care exprimă viziunile spirituale și cunoștințele dobândite în procesul de transpunere în realitate a învățăturilor lui Bahá’u’lláh. Materialele îl ajută pe individ să participe la discuția privind cele învățate de comunitatea bahá’í prin experiență, pe măsură ce a încercat să contribuie la progresul civilizației. Dar scopul cel mai important al materialelor este să îl implice pe individ în acest proces de învățare și în răspândirea cunoștințelor relevante.
Un cerc de studiu este un grup restrâns care se întrunește pentru câteva ore cel puțin o dată sau de două ori pe săptămână, de obicei în locuința unuia dintre membri, pentru a studia materialele de curs. La cercul de studiu poate participa orice persoană de peste cincisprezece ani, fie că este bahá’í sau nu. Coeziunea grupului este asigurată de un facilitator care este asociat cu institutul de pregătire. Însă facilitatorii nu au niciun statut special în grup. Ei nu sunt decât aceia care sunt mai avansați în studiul materialelor. Oricine poate îndeplini rolul de facilitator în anumite ocazii, fiind simplu membru al cercului de studiu în altele. Toți participanții sunt considerați agenți activi în propriul proces de învățare, iar facilitatorii depun eforturi pentru a crea o atmosferă ce încurajează indivizii să devină stăpânii procesului educativ în care sunt angajați. Un cerc de studiu trebuie să fie un spațiu ce duce la împuternicirea spirituală și morală a indivizilor.
Printre materialele de studiu se numără pasaje din scrierile bahá’í referitoare la teme și acte de slujire specifice. Participanții se gândesc împreună la felul în care acele pasaje se aplică vieților lor individuale și colective. Întrebările pe care le cercetează se referă, printre altele, la: cum să creeze medii care îi pun pe oameni în contact cu forțele spirituale descătușate prin rugăciune și evlavie; cum să întărească legăturile de prietenie și să stabilească tipare semnificative de comunicare între oameni provenind din diferite medii; cum să facă din educația copiilor o parte integrantă a vieții lor comunitare; cum să întrețină un mediu care îi ajută pe tineri să își dezvolte capacitățile intelectuale și spirituale; cum să genereze, în cadrul unității familiale, dinamici care aduc prosperitatea materială și spirituală.
Ca reacție la materialele studiate și beneficiind de sprijinul instituțiilor lor, participanții se dedică unor acte de slujire specifice. Bărbați și femei, tineri și bătrâni deopotrivă, ajung să realizeze că au în mâinile lor puterea de a recrea lumea din jurul lor. Pe măsură ce tot mai mulți oameni adoptă viziunea de transformare individuală și colectivă cultivată de cursurile institutului, se construiește treptat în comunitate capacitatea de a reflecta un tipar de viață care pune în centrul său slujirea și devoțiunea.
Activitățile comunității
Întâlnirile devoționale sunt ocazii prin care orice suflet care participă inspiră miresmele cerești, simte dulceața rugăciunii, meditează asupra Cuvântului Creator, se lasă transportat pe aripile spiritului și intră în comuniune cu Cel Îndrăgit. Sunt generate sentimente de camaraderie și o cauză comună, îndeosebi în conversațiile elevate spiritual care se petrec matural în astfel de momente și cu ajutorul cărora ,,cetatea inimii umane” poate fi deschisă.
Lecțiile pentru copii
…în cadrul cărora copiii sunt hrăniți printr-un proces educativ care își propune să le dezvolte facultățile spirituale și să le insufle spiritul Credinței
Programul de împuternicire spirituală a juniorilor…prin care juniorii sunt sprijiniți să depisteze mesajele false răspândite de societate, să recunoască preocupările deșarte ale acesteia și să reziste la presiunile ei, îndreptându-și energiile către propria lor dezvoltare.
Cercurile de studiu
Oferă un mediu ce duce la împuternicirea spirituală a indivizilor, care vor ajunge să se vadă pe ei înşişi ca agenţi activi ai propriei lor învăţări, ca protagonişti ai unui efort constant de a aplica respectiva cunoaştere pentru a efectua transformare individuală şi colectivă.
Căsătoria şi familia
Căsătoria şi familia reprezintă temelia civilizaţiei umane. În mediul familial învăţăm să ne confruntăm cu provocările vieţii, cum să iubim, cum este se înfăptuieşte dreptatea şi tot aici consolidăm valorile fundamentale şi descoperim cum să le transpunem în acţiune. Deoarece convingerile învăţate şi obiceiurile formate în familie – atât cele folositoare, cât şi cele dăunătoare – sunt duse mai departe la locul de muncă, în comunitate şi în societate în general, bahá’íi consideră de cea mai mare importanţă crearea de sisteme familiale sănătoase şi unificate.
Bahá’íi se străduiesc să susţină în contextul familial aceleaşi valori şi convingeri care vor contribui la o societate mai bună. Pentru ca familia să-şi realizeze scopul ei, valorile trebuie puse în practică – valori precum egalitatea între bărbaţi şi femei, dreptatea, pacea, cu un accent pus pe educaţie şi dobândirea cunoaşterii. La fel ca şi alte instituţii ale societăţii, familia trebuie transformată cu scopul de a ajuta umanitatea să se ridice la înălţimea provocărilor pe care le presupune maturizarea noastră colectivă. Bahá’íi sunt liberi să se căsătorească cu oricine aleg. Aşa-numitele „căsătorii interrasiale” sunt încurajate în învăţăturile bahá’í, învăţături care subliniază unitatea esenţială a rasei umane.
Bahá`íi din întreaga lume descoperă că principiile şi legile care dau o formă distinctă vieţii bahá’í de familie conduc către dragoste şi unitate.
Postul bahá’í
Din 2 şi până în 20 martie, (în funcție de an, perioada poate fi și 1 martie-19 martie) bahá’íi din întreaga lume se trezesc înainte de răsărit pentru a servi micul dejun şi a se ruga şi apoi se abţin să mănânce şi să bea până la apus, în respectarea Postului anual de 19 zile.
La fel ca în multe religii mondiale, Postul este o perioadă pentru a reflecta asupra propriului progres spiritual şi pentru a depune un efort cu scopul de a ne detaşa de dorinţele materiale. După cum s-a exprimat un bahá’í, „în timpul postului facem un efort pentru a-L cunoaşte mai bine pe Dumnezeu”. Credinţa Bahá’í scuteşte de la respectarea postului pe cei ce sunt bolnavi, bătrâni, în călătorie, femeile însărcinate, femeile care alăptează, femeile la menstruaţie şi persoanele care efectuează munci fizice grele. Bahá`íi între 15 şi 70 de ani sunt îndemnaţi să respecte postul anual. ´Abdu’l-Bahá, fiul şi succesorul numit al lui Bahá’u’lláh, a scris că „postul este cauza trezirii omului. Inima devine blândă, iar spiritualitatea omului sporeşte”. Bahá’u’lláh a spus că postul îi ajută pe oameni să devină mai conştienţi de suferinţele celor nevoiaşi. ‘Abdu’l-Bahá a descris cum Profeţii lui Dumnezeu – inclusiv Moise, Isus şi Bahá’u’lláh – au postit cu toţii. Astfel, spune El, perioada postului bahá’í îngăduie credincioşilor să se simtă mai aproape de fondatorii marilor religii prin împărtăşirea acestei experienţe.
Pelerinajul
În fiecare an, mii de pelerini bahá’í vin din întreaga lume să se roage şi să mediteze la mormintele şi Locurile Sfinte Bahá’í din zona Haifa/Akka, Israel.
Această regiune a Israelului este sfântă deoarece aici este locul unde Profetul fondator al Credinţei, Bahá’u’lláh, Şi-a petrecut ultimii ani şi unde a încetat din viaţă. De asemenea, la instrucţiunile lui Bahá’u’lláh, centrul administrativ şi spiritual al Credinţei Sale este permanent stabilit în zona Haifa/Akka.
Pelerinajele nu servesc doar la a-i inspira pe acei credincioşi individuali care le întreprind, ci şi de a aduce laolaltă bahá’í din toată lumea şi de a oferi coeziune socială Credinţei.
Bahá’íi sunt încurajaţi să întreprindă un pelerinaj cel puţin o dată în timpul vieţii lor. Pelerinajul se întinde de-a lungul a nouă zile şi constă în vizite coordonate de ghizi la Mormintele Sfinte, la diferite alte locuri din Ţara Sfântă, locuri asociate cu Figurile Centrale ale Credinţei, precum şi la terasele şi grădinile de pe Muntele Carmel.
