Perspectiva bahá’í asupra dialogului interconfesional

Perspectiva bahá’í în continuă evoluție asupra dialogului interconfesional

17 ianuarie 2019

Aceasta este a treia parte dintr-o serie de articole despre participarea comunității bahá’í la discursurile din societate. Citiți partea întâi aici și partea a doua aici.

OSLO, Norvegia – Adunările interconfesionale internaționale din ultima vreme scot în evidență o conștientizarea tot mai adâncă a importanței dialogului interconfesional în lume. Mulți actori sociali identifică în acest dialog un nou potențial de a canaliza puterile constructive ale credinței către îmbunătățirea societății.

„Dacă dăm cu toții dovadă de smerenie în loc să insistăm pe exclusivitatea perspectivei noastre personale, începem să învățăm unii de la alții,” arată Britt Strandlie Thoresen, conducătoarea organizației interconfesionale naționale din Norvegia. În calitate de bahá’í, încrederea sa în dialogul interconfesional izvorăște din credința sa în puterea comuniunii de a cultiva unitatea. „Ne străduim să găsim o cale comună împreună – o cale spre construirea unei lumi în care să fim mai buni unii cu alții.”

Astăzi, mișcarea interconfesională poate să reflecteze asupra a mai bine de un secol de experiență în încurajarea dialogului dintre oameni de credințe diferite. La sfârșitul sec. al XIX-lea, mișcarea proaspăt apărută promitea să aducă recunoașterea unității religiei. Dar secolul al XX-lea avea să zugrăvească o cu totul altă imagine. Două războaie mondiale, o ascensiune aparent de nestăvilit a violenței sectare, fundamentalismul religios și radicalizarea i-au făcut pe mulți să rămână cu un gust amar la adresa religiei și să se îndoiască de valoarea acestei mișcări.

Totuși, mișcarea interconfesională a avut contribuții impresionante la promovarea unității între comunitățile religioase ale lumii. Iar oamenii devin tot mai conștienți de faptul că mișcarea poate face și mai mult pentru a ajuta umanitatea să atingă niveluri mai înalte de unitate în încercarea de a soluționa cele mai dificile greutăți cu care se confruntă.

Pentru bahá’í, un secol de participare la activitățile interconfesionale din întreaga lume a declanșat o reflecție adâncă în ultimii ani. Care este potențialul spațiilor deschise în numele dialogului interconfesional? Care sunt obiectivele și speranțele pentru acest dialog în ziua de azi? Cum putem participa la un discurs care se hrănește din adevărurile religiei, dar merge mai departe pentru a cerceta relevanța lor pentru o lume aflată în neorânduială?

„Un mod de a privi religia este de a o vedea ca un fenomen care transcende orice credință sau sectă individuală,” explică Venus Khalessi, care a reprezentat comunitatea bahá’í la Forumul Interconfesional G20 din Buenos Aires, Argentina, în septembrie 2018. Unul dintre obiectivele participării la dialogul interconfesional, explică Khalessi, este să desprindem principii universale și să facem schimb de experiență cu privire la aplicarea acestor principii. Ideea este să conlucrăm pentru o lume mai pașnică și mai dreaptă. „Din acest punct de vedere, religia poate fi privită ca un sistem de cunoaștere și practică aflat în evoluție, care oferă adevăruri și valori ce pot ajuta societatea să avanseze.”

Opinia potrivit căreia religia joacă un rol vital și constructiv în viața omenirii a fost împărtășită de reprezentanții a numeroase grupuri religioase la Forumul G20. Documentul de reflecție al conferinței descrie rolul proeminent al religiei în numeroase aspecte ale societății.

„Fie că i se recunoaște acest rol sau nu, religia abordează, pe tot cuprinsul lumii, problemele dificile cu care se confruntă societățile și națiunile, precum și binele superior al societății,” se arată în document. „Fără investiția de timp și de resurse pe care o asigură organizațiile și persoanele motivate religios, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU ar fi de neatins.”

În noiembrie, peste 8 000 de persoane din întreaga lume s-au reunit la Toronto, Canada, la Parlamentul Religiilor Mondiale, un alt forum major pentru mișcarea interconfesională globală. Bahá’íi au organizat sesiuni pe teme relevante cum ar fi emanciparea tineretului, relația dintre religie și cetățenie, principiul unității, egalitatea dintre femei și bărbați, unitatea raselor și altele. În total, bahá’íi au susținut peste 60 de prezentări, adesea în colaborare cu persoane de alte confesiuni.

Potrivit Thoresen, continuarea investirii de timp în activitățile interconfesionale este o inițiativă de valoare. „Învățăm pas cu pas. Învățăm să ascultăm, să reflectăm și să comunicăm unii cu alții într-un mod care construiește o înțelegere comună.”

„În acest context, este important să nu ne concentrăm pe diferențe, ci să încercăm să clădim pe ceea ce avem cu toții în comun – și avem multe în comun,” continuă Thoresen. Consiliul pentru Comunități Confesionale și Bazate pe Perspective de Viață din Norvegia, a cărui președintă este Thoresen, nu numai că organizează reuniuni interconfesionale periodice în Oslo, ci și promovează dialogul interconfesional în comunitățile locale de pe cuprinsul țării.

Activitățile interconfesionale au o mare varietate. Unele grupuri urmăresc în principal comuniunea; altele sunt orientate spre schimbarea socială. De exemplu, de la revoluția tunisiană din 2011, această țară a devenit tot mai conștientă de diversitatea sa religioasă și a căutat să cultive o societate pluralistă. Dialogul interconfesional a jucat un rol vital în construirea unei viziuni comune pentru viitor. La nivelul regiunii arabe, Programul de Dezvoltare al ONU a organizat o conferință în decembrie, adunând laolaltă reprezentanți religioși, inclusiv bahá’í, pentru a analiza modul în care comunitățile confesionale îmbunătățesc coeziunea socială și toleranța.

Pe lângă numărul în creștere al activităților interconfesionale, unele comunități bahá’í își propun să depășească o nouă frontieră: să treacă de la dialogul interconfesional tradițional la unul care să cuprindă felii mai ample din societate.

„Avem nevoie de un dialog care poate pune în valoare puterea religiei de a ajuta omenirea să își abordeze cele mai dificile probleme,” explică Gerald Filson, un bahá’í care a condus Conversația Interconfesională Canadiană, cea mai mare organizație interconfesională din țara sa. „În Canada, constatăm că exponenții laici și cei religioși pot conlucra în vederea unui scop comun. Prin deschiderea de spații pentru acest fel de colaborare, am ajutat discursul să avanseze și am deschis noi posibilități.” Comunitatea bahá’í din Canada a fost coorganizator al mai multor conferințe naționale majore despre religie în sfera publică, care au reunit organizații ale societății civile și organizații religioase, cadre universitare și reprezentanți guvernamentali.

În Spania, un seminar recent s-a axat pe combaterea radicalizării violente, aducând laolaltă un grup de personalități de nivel înalt – experți în securitate, factori decizionali și oameni de știință – care au încercat să înțeleagă mai bine această problemă crescândă în Europa.

„Trebuie să continuăm să pășim înainte împreună – lărgind cercul pentru a include pe toată lumea. Numai dacă ne depășim diferențele și lucrăm cot la cot pentru destinul nostru comun avem o șansă să soluționăm problemele reale ale lumii într-un mod care îi inspiră și unește pe oameni într-o înțelegere mai presus de orice retorică,” arată Dr. Filson.

Participând la discursuri referitoare la conviețuirea mai multor religii, la rolul religiei în societate și la dialogul interconfesional, un număr tot mai mare de oameni și de grupuri învață să recunoască aportul constructiv al religiei în societate, iar comunitatea bahá’í se străduiește să își aducă partea de contribuție în această cauză vitală. Eforturile sale sunt inspirate de scrisoarea din aprilie 2002 către liderii religioși ai lumii trimisă de Casa Universală a Dreptății.