Orașele, tehnologia și fericirea: o perspectivă de viitor
15 aprilie 2019Despre Dl. Donald Rogers
1 mai 2019Către bahá’íi lumii
Mult-iubiți prieteni,
Pe măsură ce se apropie Cel Mai Măreț Festival, suntem stăpâniți deopotrivă de sentimente de recunoștință și nerăbdare – recunoștință față de minunile pe care Bahá’u’lláh a îngăduit adepților Săi să le înfăptuiască și nerăbdare pentru ceea ce ne va aduce viitorul imediat.
Avântul creat de sărbătorirea la scară mondială a Bicentenarului Nașterii lui Bahá’u’lláh nu a făcut decât să sporească de atunci. Dezvoltarea accelerată a comunității bahá’í, capacitatea sa în continuă creștere și abilitatea sa de a capta energiile a tot mai mulți dintre membrii săi reies în mod grăitor din sinteza recentelor sale realizări globale. În rândul acestora, sporirea activităților de construire a comunității iese în evidență în mod deosebit. Actualul Plan de Cinci Ani a urmat după douăzeci de ani de eforturi depuse de lumea bahá’í pentru a cizela și multiplica în mod sistematic aceste activități – însă, în mod remarcabil, în primii doi ani și jumătate ai Planului, numai numărul de activități de bază a înregistrat o creștere de mai mult de jumătate. Comunitatea din lumea întreagă a făcut dovada capacității sale de a implica, în orice moment, peste un milion de oameni în aceste activități, ajutându-i să cerceteze realitățile spirituale și să răspundă acestora. În aceeași perioadă scurtă, numărul de întâlniri pentru rugăciuni aproape că s-a dublat – o foarte necesară reacție la înstrăinarea crescândă a omenirii de Izvorul speranței și belșugului. Această evoluție este dătătoare de speranțe, căci întâlnirile devoționale insuflă un spirit nou vieții unei comunități. Întrețesute cu eforturi educaționale pentru toate vârstele, întâlnirile devoționale întăresc țelul nobil al acestor eforturi: să încurajeze dezvoltarea unor comunități ce se disting prin adorația față de Dumnezeu și prin servirea umanității. Nicăieri nu se vede mai bine acest lucru decât în acele zone geografice unde participarea în număr mare la activitățile bahá’í este susținută, iar prietenii au depășit cel de al treilea jalon în dezvoltarea comunităților lor. Suntem încântați să observăm că numărul de zone în care procesul de creștere a ajuns în acest stadiu a crescut deja de peste două ori de la începerea Planului, aceste zone fiind acum în jur de cinci sute.
Această scurtă sinteză nu surprinde cu adevărat amploarea transformării ce are loc. Perspectivele pentru cei doi ani care au rămas din Plan sunt luminoase. Numai în acest ultim an s-au făcut mari progrese prin diseminarea la scară largă a învățăturilor desprinse din programele mai puternice de creștere din zonele geografice care, după cum am sperat, au devenit rezervoare de cunoaștere și de resurse. Centrul Internațional de Propovăduire, Consilierii și neobositele lor ajutoare, Membrii Corpului Auxiliar au făcut totul pentru a se asigura că prietenii din toate colțurile lumii pot beneficia de această accelerare a învățării și pot aplica noile cunoștințe la propriile lor realități. Ne bucurăm să vedem că, în tot mai multe zone geografice și în vecinătățile și satele de pe cuprinsul lor, a apărut un nucleu de prieteni care, prin acțiune și reflecție, descoperă de ce este nevoie, la un anumit moment, pentru ca procesul de creștere să avanseze în acel context. Aceștia valorifică puternicul instrument al institutului, prin care este sporită capacitatea indivizilor de a contribui la prosperitatea materială și spirituală a comunității și, pe măsură ce acționează, tot mai multe persoane li se alătură. În mod firesc, condițiile diferă în mod semnificativ de la un loc la altul, ca și caracteristicile creșterii. Însă, prin strădanii sistematice, fiecare poate aduce o contribuție din ce în ce mai eficace la activitatea în curs. În fiece loc, prietenii sunt pătrunși de o bucurie curată atunci când implică și alte suflete în conversații semnificative și înălțătoare care conduc – rapid sau treptat – la trezirea receptivității spirituale. Cu cât flacăra aprinsă în inima credinciosului este mai vie, cu atât mai puternică este atracția simțită de cei ce sunt expuși la căldura ei. Iar pentru o inimă cuprinsă de iubirea pentru Bahá’u’lláh, ce îndeletnicire mai potrivită se poate închipui decât să caute spirite pereche, să le încurajeze când încep să pășească pe calea servirii, să le însoțească pe măsură ce câștigă experiență și – poate cea mai mare bucurie dintre toate – să vadă cum acele suflete sunt confirmate în credința lor, se ridică pe propriile picioare și îi ajută, la rândul lor, pe alții în aceeași călătorie. Acestea sunt unele dintre cele mai prețioase clipe pe care ni le îngăduie viața noastră trecătoare.
Perspectiva de a duce înainte această operă spirituală este încă și mai entuziasmantă dacă ne gândim la apropierea Bicentenarului Nașterii lui Báb. La fel ca Bicentenarul care l-a precedat, această aniversare reprezintă un moment de o valoare inestimabilă. El le oferă tuturor bahá’ílor ocazii minunate de a-i face conștienți pe semenii lor de Măreața Zi a lui Dumnezeu, de nemaipomenita revărsare de har divin, marcată de apariția a două Manifestări ale Ființei Divine, Aștrii succesivi care au luminat orizontul lumii. Bogăția de realizări posibile în următoarele două cicluri este cunoscută tuturor în urma experienței bicentenarului de acum doi ani; tot ce s-a învățat cu acea ocazie trebuie canalizat către planurile pentru Sfintele Zile de Naștere Gemene de anul acesta. Pe măsură ce aniversarea a două sute de ani se apropie, vom înălța adesea rugi în numele vostru la Sfintele Morminte, rugându-ne ca eforturile voastre de a-L cinsti așa cum se cuvine pe Báb, să izbutească să ducă înainte Cauza pe care El a prevestit-o.
Ne mai despart doar doi ani și jumătate de finalul primului secol din Epoca Formativă. Vor fi atunci pecetluiți o sută de ani de eforturi consacrate consolidării și extinderii temeliei care a fost pusă cu mari sacrificii în Epoca Eroică a Credinței. În acel moment, comunitatea bahá’í va marca și centenarul Înălțării lui ‘Abdu’l-Bahá celebrând scurgerea unui veac de când îndrăgitul Dascăl a fost eliberat de limitările acestei lumi pentru a Se alătura Tatălui Său pe tărâmul slavei cerești. Înmormântarea Sa, care a avut loc în ziua următoare, a fost un eveniment „cum nu se mai văzuse în Palestina”. După înmormântare, rămășițele Sale pământești au fost puse spre odihnă într-un cavou din Mausoleul lui Báb. Totuși, Shoghi Effendi preconizase că aceea avea să fie o soluție temporară. La momentul potrivit, urma să fie ridicat un Mausoleu pe măsura rangului unic al lui ‘Abdu’l-Bahá.
Acel moment a venit. Lumea bahá’í este chemată să ridice edificiul care va adăposti pentru totdeauna aceste sfinte rămășițe. El urmează a fi construit în vecinătatea Grădinii Riḍván, pe pământ sfințit de pașii Frumuseții Binecuvântate; astfel, Mausoleul lui ‘Abdu’l-Bahá se va afla pe semicercul trasat de Mausoleele Sfinte din ‘Akká și Haifa. Planurile arhitecturale sunt în curs de realizare și vă vom împărtăși mai multe informații în lunile următoare.
Gândul la anul care vine și la tot ceea ce promite el ne copleșește acum de bucurie. Nădăjduim ca voi toți – cei care vă dedicați slujirii lui Bahá’u’lláh, trudind în fiecare națiune pentru cauza păcii – să vă îndepliniți înalta menire.
Casa Universală a Dreptății