Mahvash Sabet își încheie sentința de 10 ani de închisoare

GENEVA, 18 septembrie 2017 – Mahvash Sabet, una dintre cei șapte membri ai fostului grup de conducere al bahá’ílor din Iran care au fost închiși din cauza credinței religioase, a fost eliberată la încheierea sentinței nedrepte de 10 ani de închisoare.

D-na Sabet, în vârstă de 64 de ani, a fost prima membră a grupării ad hoc denumite „Yaran” („Prietenii”) care a fost arestată în martie 2008. Ceilalți șase au fost arestați în luna mai a aceluiași an, după o descindere la domiciliu la prima oră a dimineții. Toți cei șapte au fost ținuți în izolare timp de mai multe săptămâni, fără nicio legătură cu exteriorul, suferind tratamente și privațiuni îngrozitoare, inclusiv abuzuri psihologice și fizice.

La 12 ianuarie 2010, după circa douăzeci de luni de la încarcerarea abuzivă, în lipsa unei acuzații oficiale, a început procesul lotului. După șase înfățișări scurte, caracterizate de lipsa unui tratament echitabil, procesul s-a încheiat, la 14 iunie 2010.

În urma acestui proces, D-na Shirin Ebadi, avocata lotului și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, care nu a avut acces mai mult de o oră la inculpați, a explicat că, citind rechizitoriul împotriva lor, nu a găsit nicio dovadă în sprijinul acuzațiilor.

„Sunt șefa echipei juridice care îi reprezintă pe acești șapte bahá’í. Le-am studiat dosarele cu atenție,” a spus D-na Ebadi. „Nu există nici cea mai mică urmă de dovadă în sprijinul capetelor de acuzare împotriva lor.”

Arestarea și încarcerarea lor a declanșat proteste internaționale din partea ONU, a guvernelor și a instituțiilor de presă. În 2010, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, D-na Navi Pillay, și-a exprimat „profunda îngrijorare” că „procesele lor nu corespund cerințelor privind tratamentul echitabil.” Iar în 2014, într-un raport al Secretarului General al ONU, Ban Ki-Moon, acesta a făcut apel la „eliberarea lor necondiționată” din închisoare.

Astăzi, sentința lui Sabet ajunge la termen pe fondul unei discriminări religioase tot mai intense îndreptate împotriva bahá’ílor din Iran.

„Deși vestea eliberării D-nei Sabet după executarea sentinței este îmbucurătoare, ea nu marchează și sfârșitul persecuției bahá’ílor din Iran,” a spus D-na Bani Dugal, Reprezentantă Principală a Comunității Internaționale Bahá’í pe lângă Națiunile Unite, la New York.

„În realitate, după zece ani, D-na Sabet se întoarce în sânul unei comunități bahá’í asupra căreia se fac presiuni tot mai mari, în diverse feluri. În plus, D-na Sabet va aștepta în continuare eliberarea celor șase colegi ai săi, care rămân închiși pe nedrept.”

În ultimii ani, persecuțiile economice împotriva bahá’ílor au escaladat, ajungând la ceea ce Comunitatea Internațională Bahá’í a descris, într-o scrisoare deschisă către Președintele Hassan Rouhani, drept „o politică de apartheid economic îndreptat împotriva unui segment al populației Iranului.” Numai din 2013 și până în prezent, sute de magazine și afaceri ale bahá’ílor au fost închise, lăsând zeci de familii fără venit.

„De fapt, procesul și tratamentul la care au fost supuși cei șapte membri ai fostei grupări Yaran reflectă felul în care este tratată întreaga comunitate bahá’í din Iran,” arată D-na Dugal. „Pe parcursul a aproape 40 de ani, peste 220 de bahá’í au fost uciși, sute au fost închiși și unei întregi comunități i-a fost interzis în mod categoric accesul la posturi publice și educație superioară.”

Gruparea Yaran, acum dizolvată, a fost înființată cu știința și aprobarea deplină a autorităților iraniene, după ce instituțiile bahá’í oficiale au fost scoase în afara legii în Iran, în anii 1980. Rolul grupării era să asigure satisfacerea unui minimum de nevoi spirituale și materiale ale comunității bahá’í din Iran. Chiar și așa însă, guvernul i-a încarcerat pe cei șapte membri ai grupării, condamnându-i inițial la 20 de ani de închisoare. Ulterior, sentința a fost redusă la 10 ani, după aplicarea cu întârziere a codului penal din 2013 la dosarul lor.

D-na Sabet a fost și ea victimă a persecuțiilor în viața ei personală. Înainte să își piardă postul pentru că era bahá’í, ea a lucrat ca profesoară și directoare de școală și a colaborat cu Comitetul Național pentru Alfabetizare din Iran. În mod ironic, printre numeroasele evenimente din viața familiei pe care le-a ratat în detenție se numără și sărbătorirea succeselor academice ale fiicei sale.

În detenție, D-na Sabet a continuat să își exercite talentul poetic, scriind o antologie de poezii care au fost ulterior traduse și publicate sub titlul Prison Poems (Poezii din închisoare). Lucrarea ei a primit recunoaștere din partea PEN International.

„Chiar dacă D-na Sabet este eliberată din închisoare, ea nu se poate socoti pe deplin liberă,” afirmă D-na Dugal. „Va reveni într-o societate unde tineretului bahá’í i se refuză accesul la învățământ superior și la posturi publice, unde se înmulțesc atacurile asupra micilor magazine deținute de bahá’í, unde se profanează cimitire și unde bahá’íi sunt demonizați zi de zi în presa apropiată guvernului și sunt arestați și închiși arbitrar pentru credințele lor.”

Ceilalți șase membri ai grupării Yaran urmează și ei să ajungă la termenul sentinței în lunile următoare. Ei sunt: D-na Fariba Kamalabadi, 55 de ani; D-l Jamalodin Khanjani, 83 de ani; D-l Afif Naeimi, 55 de ani; D-l Saeid Rezai, 59 de ani; D-l Behrooz Tavakkoli, 65 de ani; și D-l Vahid Tizfahm, 43 de ani.

„Comunitatea mondială bahá’í, alături de un mare număr de oameni din Iran și din întreaga lume,  așteaptă cu interes finalizarea sentinței nedrepte a celorlalți șase membri ai Yaran,” afirmă D-na Dugal. „Sperăm că eliberarea lor va da startul unui nou capitol în ce privește modul în care sunt tratați bahá’íi din Iran și că guvernul va începe să înlăture obstacolele din calea îndeplinirii propriei sale promisiuni de «a crea dreptate pentru toți iranienii în mod egal».”