Expoziție despre Credința Bahá’í la British Museum: pana este mai puternică decât sabia

Cuvântul scris are un rol central în Credința Bahá’í, cea mai tânără dintre religiile lumii, al cărei Profet și Întemeietor, Bahá’u’lláh, s-a născut acum 200 de ani. Hilary Freeman, de la Arhivele Naționale Bahá’í din Marea Britanie, ne spune povestea din spatele unora dintre scrierile originale ale lui Bahá’u’lláh, expuse în prezent la British Museum.

Există un adagiu celebru care spune că „pana este mai puternică decât sabia”. Cu alte cuvinte, ideile au un impact mai mare când sunt scrise și citite decât atunci când sunt răspândite cu forța.

Aceste vorbe i se datorează autorului englez Edward Bulwer-Lytton, datând din 1839. Viața acestuia a fost perfect contemporană cu cea a nobilului persan Bahá’u’lláh, Profetul și Fondatorul Credinței Bahá’í. Bicentenarul nașterii sale este sărbătorit în această perioadă în întreaga lume.

Importanța cuvântului scris pentru Bahá’u’lláh a fost stabilită încă de timpuriu în religia sa. În timpul primei sale revelații spirituale, a auzit cuvintele „Cu adevărat Te voi face victorios prin Tine Însuți și prin Pana Ta.” Mesajul său de pace avea să fie oferit în dar oamenilor numai prin cuvinte și prin acțiunile pozitive ale celor ce credeau în aceste cuvinte.

Iată una din penele din trestie originale utilizate de Bahá’u’lláh.

Astăzi, când avem la îndemână posibilitatea de a ne împărtăși într-o clipă ideile cu întreaga planetă, este greu să ne închipuim că prin intermediul unei pene ca aceasta și-a conturat Bahá’u’lláh viziunea despre o singură rasă omenească unită, în peste o sută de volume de scrieri. În ciuda limitărilor de atunci ale tehnologiei, învățăturile sale s-au răspândit, dând naștere unei comunități care numără astăzi milioane de suflete stabilite practic în toate țările de pe Pământ.

Puterea „Cuvântului” a ocupat un loc central în toate marile credințe ale lumii. I-a inspirat pe oameni să își descopere cele mai nobile calități și să creeze noi modele de viață, dând naștere la mari civilizații. În cazul religiilor mai vechi, cuvântul vorbit al întemeietorilor era auzit și transmis mai departe, apoi imortalizat în scrieri ce au devenit sfintele scripturi. Pentru musulmani, Coranul a fost revelat pe cale orală de Profetul Mohamed. Revelația care i s-a arătat lui Bahá’u’lláh timp de 40 de ani a fost imediat notată, autentificată de el însuși și împărtășită cu lumea întreagă. În tot acel timp, din cauza propovăduirilor sale, Bahá’u’lláh a îndurat tortura, temnița și surghiuniri repetate, tot mai departe de propria țară.

Scrisul „de revelație”

Martori oculari ne-au lăsat relatări despre modul extraordinar în care s-au născut scrierile lui Bahá’u’lláh. În primul rând, secretarul său, Mírzá Áqá Ján, avea pregătite mai multe pene din trestie – prezente, de asemenea, la expoziția ocazionată de bicentenar –, precum și teancuri de coli mari de hârtie.

Apoi, versetele începeau parcă să curgă din gura lui Bahá’u’lláh, care le rostea repede sau le intona cu voce tare. Viteza cu care versetele trebuia notate pe hârtie era atât de mare, încât numai scribul le putea descifra ulterior. Dacă privim această pagină acoperită cu scrisul „de revelație” al mâinii lui Mírzá Áqá Ján, ne putem gândi mai degrabă la schițele unui artist expresionist abstract din sec. al XX-lea. Însă acestea sunt cuvintele lui Bahá’u’lláh, înregistrate în grabă de scribul său.

Mai târziu, Mírzá Áqá Ján își copia notițele într-un scris de mână citeț. Uneori, nici măcar el nu reușea să-și descifreze propriul scris, așa că trebuia să-l roage pe Bahá’u’lláh să-l ajute să înțeleagă ce îi dictase. În final, Bahá’u’lláh își punea pecetea de încuviințare pe exemplarul curat.

În continuare, alți adepți luau această versiune și o copiau, legând uneori versetele într-o carte ca cea expusă, pentru a putea fi transportate și împărtășite oamenilor din întregul Orient Mijlociu, ajungând chiar și mai departe, în India, Birmania (Myanmar) și China.

Cuvintele Tainice

Bahá’u’lláh era el însuși un caligraf desăvârșit și își transcria adesea propriile versete cu frumosul său scris de mână. Ulterior, paginile erau împodobite cu anluminuri.

Sunt expuse și două minunate exemple din cea mai cunoscută și mai iubită colecție de scrieri a lui Bahá’u’lláh, Cuvintele Tainice. Sunt versete ce prezintă esența etică a mesajului său, distilând întreaga călăuzire spirituală a tuturor religiilor din trecut. Printre principiile transmise în acest exemplu se numără propovăduirea unității și a egalității între membrii rasei omenești: „O, copii ai Oamenilor,” scrie el, „Nu știți voi de ce v-am creat pe toți din aceeași pulbere? Ca nimeni să nu preaînalțe peste celălalt.”

Imaginați-vă cum ar fi dacă s-ar descoperi scrisul de mână al lui Iisus Hristos. Cât de extraordinar ar fi pentru un creștin din ziua de azi să îl poată vedea! Pentru membrii Credinței Bahá’í, printre care mă număr și eu, este un privilegiu deosebit să poată intra în contact, alături de alții, cu scrisul de mână original al lui Bahá’u’lláh. De regulă, asemenea articole sunt expuse doar pentru pelerinii care au făcut o vizită specială pentru a le vedea în Țara Sfântă. Majoritatea pieselor din colecția expusă a fost luată cu împrumut direct de la Arhivele Internaționale Bahá’í, situate în Haifa, astăzi parte din Israelul modern, aproape de locul unde Bahá’u’lláh s-a stins, în 1892. În casa în care și-a petrecut ultimii ani din viață, în afara fostului oraș-închisoare otoman Akka, a fost vizitat și de un profesor de la Universitatea Cambridge, Edward G. Browne (1862–1926), în anul 1890.