Egalitatea de gen: familiile ca baza a schimbarii

NEW DELHI – În cadrul unei reuniuni organizate recent de bahá’íi din India s-a analizat necesitatea de a regândi instituția familiei pe baza principiului egalității dintre femei și bărbați. Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai organizațiilor preocupate de problemele privind egalitatea de gen, universitari și cadre didactice din învățământul primar și secundar.

„Provocările cu care se confruntă femeile în cadrul familiei au devenit o problemă deosebit de presantă în timpul pandemiei în numeroase societăți. În unele cazuri, educația fetelor s-a oprit prematur. Multe fete se căsătoresc fiind încă minore deoarece familiile lor nu întrevăd altă cale pentru ele în perioada acestei crize. În același timp, există multe organizații care încearcă să intervină și să ajute,” afirmă Carmel Tripathi din partea Biroului Bahá’í Indian pentru Afaceri Publice.

„Am considerat că este oportun,” continuă Tripathi, „să creăm un spațiu unde diverse segmente ale societății să cerceteze împreună tipurile de schimbări prin care trebuie să treacă familia ca instituție”.

Această reuniune reprezintă doar unul din numeroasele demersuri din ultimele decenii ale comunității bahá’í din India de a contribui la discursul din societate cu privire la egalitatea de gen.

Anshu Gupta, unul din vorbitorii de la reuniune și fondatorul organizației de ajutorare Goonj, s-a referit la efectele culturii și tradiției asupra mediului familial, ridicând întrebarea: „Ce este tradiția? Este ceva ce continuăm să urmăm. Pentru a elimina tabuurile, trebuie să vorbim despre ele … într-un limbaj comun. Deci trebuie să creăm un dialog și să nu mai susținem că anumite lucruri se fac pentru că așa e tradiția”.

Comentând asupra semnificației întâlnirii, Tripathi explică faptul că oamenii ezită adesea să analizeze mai în profunzime rolul pe care îl poate avea familia în promovarea egalității de gen. „Există o tendință de a considera familia drept un lucru izolat de societate și foarte privat. În realitate, discuția despre familie ar trebui purtată deschis, deoarece aici se învață și se exersează modelele de gândire și de comportament asociate rolului de bărbat sau de femeie”.

Într-o lucrare pregătită pentru această dezbatere și distribuită participanților la reuniune, Biroul Bahá’í pentru Afaceri Publice a evidențiat mai multe teme, inclusiv „Asumarea în comun a funcției de cultivare și de îngrijire” și „Consultarea ca bază în luarea deciziilor”.

Un fragment din lucrare precizează: „Pentru ca luarea deciziilor într-o familie să nu fie rezultatul exercitării unei autorități arbitrare și dictatoriale, membrii familiei trebuie să învețe să comunice între ei cu respect și deschidere, valorificând o serie de calități printre care se numără iubirea, modestia, tactul, empatia, politețea și moderația. Capacitatea membrilor de a se consulta într-o manieră iubitoare, respectuoasă, dar onestă pentru a ajunge la decizii colective este o artă a cărei valoare abia începe să fie descoperită de umanitate”.

Murari Jha, vorbitor la reuniune și cadru didactic în școlile de stat din Delhi, s-a referit la necesitatea unei rigori mai mari în analizarea progresului social, afirmând: „Trebuie să fim vigilenți pentru a depista neînțelegerile. Dacă analizăm ceea ce s-a scris în lucrarea despre luarea deciziilor în sânul familiei, observăm că adevărata măsură a practicilor vizând egalitatea de gen este dată de identitatea persoanei care ia în final decizii cum ar fi dacă și cu cine se căsătorește cineva. Dacă nu le permitem fiicelor și surorilor noastre … să participe la deciziile importante, atunci faptul că le trimitem la școală nu mai înseamnă că practicăm egalitatea”.

Nilakshi Rajkhowa, din partea Biroului pentru Afaceri Publice, evidențiază și alte concepte din lucrare, cum ar fi necesitatea ca familiile să dezvolte o orientare către exterior în contextul slujirii nevoilor societății.

„Demersurile bahá’í de construire a comunității încurajează membrii familiilor să planifice și să se consulte între ei atunci când au inițiative. Ca rezultat, pot avea loc adesea discuții profunde la care se alătură și alte familii venite să ajute la activități. Rugăciunea joacă și ea un rol important în crearea unui spirit unit. Comunitățile ale căror familii colaborează astfel dezvoltă capacitatea de a analiza problemele care le afectează viața și de a le aborda fără să aștepte ajutor și sprijin de la cineva din exterior”.

„Observăm că, învățând în mod conștient să aplice principiile bahá’í ale unității, consultării și egalității între femei și bărbați, structurile din cadrul familiilor încep să se transforme în sensul că niciun membru nu îi mai domină pe ceilalți”.

O înregistrare a seminarului este disponibilă online aici.

Articol în engleză online aici.