Cerințe esențiale pentru dezvoltarea spirituală

de / în numele Casei Universale a Dreptății
tradus de LH/editat fsb

Dragi prieteni bahá’í,

Europa a suferit atât de îngrozitor în secolele trecute din cauza persecuțiilor și a conflictelor inspirate de neînțelegeri religioase și fanaticism încât s-a creat o reacție de repulsie împotriva religiei. Mulți europeni au devenit sceptici, batjocoritori față de practicile religioase și reticenți în a discuta subiecte religioase sau a crede în puterea credinței. Această îndepărtare de religie a fost puternic consolidată de creșterea materialismului și a produs o combinație de bunăstare fizică și ariditate spirituală ce are rezultate sociale și psihologice catastrofale asupra populației.

Această atmosferă intelectuală și emoțională creează probleme pentru comunitatea bahá’í în două feluri. Efectul ei asupra unei porțiuni largi a populației nebahá’í face dificilă transmiterea mesajului bahá’í altora. Efectul ei asupra bahá’ílor este mai subtil, dar nu mai puțin nociv: dacă nu este combătut în mod conștient, îi poate împinge pe credincioși la neglijarea acelor exerciții spirituale ce constituie chiar izvorul capacității lor spirituale și hrana sufletelor lor.

Bahá’u’lláh a menționat foarte clar în Scrierile Sale cerințele esențiale pentru creșterea noastră spirituală și acestea sunt subliniate, iar și iar, de ‘Abdu’l-Bahá, în cuvântările și Tabletele Sale. Ele pot fi rezumate în felul următor:

1. 1. Recitarea zilnică, cu devoțiune sinceră, a uneia dintre Rugăciunile Obligatorii.
2. 2. Citirea regulată, mai exact cel puțin în fiecare seară și dimineață a Scripturilor Sfinte, cu reverență, atenție și grijă.
3. Meditația plină de reverență asupra Învățăturilor, astfel încât să le putem înțelege mai profund, să le ducem la îndeplinire cu mai multă credință și să le transmitem mai exact altora.
4. Străduința zilnică de a ne comporta cât mai în conformitate cu înaltele standarde prezentate în Învățături.
5. Propovăduirea Cauzei lui Dumnezeu.
6. 6. Servirea altruistă în slujba Cauzei și în practicarea meseriei sau profesiei noastre.

Aceste observații, exprimate în alte cuvinte, au fost deja transmise prietenilor din Europa de către Consilieri, dar Casa Universală a Dreptății dorește să le accentueze, pentru că ele reprezintă calea spre atingerea adevăratei spiritualități ce a fost stabilită de Manifestarea lui Dumnezeu pentru această epocă.

Este izbitor cât de private și de personale sunt, în Credință, cele mai fundamentale exerciții spirituale ale rugăciunii și meditației. Bahá’íi au, desigur, întâlniri devoționale, ca de exemplu în Mashriqu’l-Adhkár sau la Sărbătorile de Nouăsprezece Zile, dar a fost orânduit ca Rugăciunile Obligatorii zilnice să fie rostite în intimitatea propriei camere și meditația asupra Învățăturilor să fie, de asemenea, o activitate individuală privată, nu o formă de terapie de grup. În cuvântările Sale ‘Abdu’l-Bahá descrie rugăciunea ca pe o „conversație cu Dumnezeu” iar despre meditație El spune că „atunci când meditezi, vorbești cu propriul tău spirit. În acea stare de spirit pui anumite întrebări spiritului tău și spiritul îți răspunde: se face lumină și realitatea este dezvăluită.”

Există, desigur, alte lucruri care pot fi făcute pentru creșterea gradului de spiritualitate. De exemplu, Bahá’u’lláh nu a specificat niciun fel de proceduri care să fie urmate în meditație și credincioșii sunt liberi sa facă după cum doresc în acest domeniu, atât timp cât rămân în armonie cu Învățăturile, dar astfel de activități sunt pur personale și nu ar trebui în niciun fel confundate cu acele acțiuni pe care Bahá’u’lláh Însuși le-a considerat a fi de o importanță fundamentală pentru creșterea noastră spirituală. Unii credincioși pot găsi o anumită metodă de meditație benefică pentru ei și pot cu siguranță să o urmeze, dar astfel de metode nu ar trebui predate la Școlile de Vară sau desfășurate în vreuna dintre sesiunile Școlii, pentru că, ele, în timp ce i-ar putea atrage pe unii oameni, pe alții i-ar putea îndepărta. Ele nu au nimic în comun cu Credința și ar trebui să fie ținute cu totul separate de Ea, asfel încât credincioșii să nu fie derutați.

Casa Universală a Dreptății este încrezătoare că dacă credincioșii din Europa își vor da toată silința să își ridice gradul de spiritualitate în cele șase moduri deliniate mai sus și să devină profund conștienți de faptul că, în toate serviciile lor, ei nu sunt decât vehicole ale puterii confirmatoare a lui Dumnezeu, ei vor atrage inimile concetățenilor lor și vor spulbera miasma materialismului care blochează ca un văl privirea multora dintre compatrioții lor. Strădania, activitatea, unitatea și încrederea nestrămutată în puterea lui Bahá’u’lláh vor învinge, cu siguranță, toate obstacolele.

Cu iubitoare salutări bahá’í,

Departamentul de Secretariat