Tunisia: Un interviu TV explorează rolul constructiv al religiei în societate
11 iunie 2022Conferințele globale: Conferințele la nivel mondial au inspirat speranță, spun liderii societății
1 iulie 202216 iunie 2022
BIC NEW YORK — „Va acționa omenirea pe baza adevărului că propriul ei destin și cel al planetei sunt întrețesute în mod irevocabil? Sau vor fi necesare calamități încă și mai mari pentru ca ea să treacă la acțiune?” întreabă Comunitatea Internațională Bahá’í (BIC) într-o declarație pe care a lansat-o recent cu ocazia Stockholm+50.
„Schimbările climatice și alte crize majore din lume obligă omenirea să recunoască existența ei singulară ca specie și, prin urmare, nevoia sa de noi modele de organizare care să fie potrivite nevoilor actuale”, a spus Daniel Perell, reprezentant al BIC, la un forum de discuții desfășurat la Parlamentul suedez și co-găzduit de BIC împreună cu doi parlamentari suedezi și cu alte organizații ale societății civile.
Declarația prezintă o incitantă declamație a cauzelor profunde ale escaladării degradării mediului înconjurător și evidențiază principii și propuneri de acțiune care se bazează pe experiențele mai multor decenii „în care comunitatea internațională nu numai că și-a imaginat o lume mai bună, dar a și încercat să acționeze pe căi neumblate anterior.”
„În esență, declarația subliniază decalajul dintre intenție și acțiune ca fiind una dintre provocările centrale cu care se confruntă umanitatea.” Acest decalaj, spune BIC, „poate fi depășit prin eforturile indivizilor, comunităților și națiunilor care își aduc zilnic contribuția la acest obiectiv.” Cu toate acestea, ritmul transformării nu s-a ridicat încă la cerințele momentului.
„Pentru ca acțiunea să se ridice la scara necesară sunt necesare un consens mult mai puternic între națiuni și o mai puternică voință colectivă a acestora în jurul valorilor cerute de stadiul actual de dezvoltare a umanității,” se arată în declarație.
Printre temele explorate de BIC în „O planetă, o locuință” se numără: principiul esențial al unității umanității ca singura fundație pe care pot fi ridicate societăți durabile; justiția ca proces și rezultat; consultația și promovarea consensului în acțiune precum și redefinirea noțiunilor de progres și dezvoltare.
Printre propunerile oferite în declarație se numără unele referitoare la rolul important al guvernului în construirea unei lumi mai durabile. De exemplu, BIC sugerează că un mecanism care să asigure coordonarea fiscală globală și un cadru de reglementare a fluxurilor financiare ilicite ar putea reduce diferențele de bogăție dintre națiuni, permițându-le să strângă resurse pentru a răspunde cerințelor de moment și celor viitoare.
Imaginea prezintă un forum de discuții de la Stockholm+50, desfășurat la Parlamentul suedez și co-găzduit de BIC cu doi parlamentari suedezi și cu alte organizații ale societății civile. Panelul a fost moderat de Anders Österberg și Mattias Vepsä, membrii ai Parlamentului suedez. Participanții la panel, de la stânga la dreapta: Daniel Perell, reprezentant al BIC; Augusto Lopez Claros, director executiv al Forumului pentru Guvernare Globală ; Sylvia Karlsson-Vinkhuyzen, membră a Consiliului de Conducere al Forumului Internațional pentru Mediu și Peter Aburi, reprezentant al BIC. Maria Fernanda Espinosa, fosta președintă a Adunării Generale a Națiunilor Unite și membră a organizației „Femei lideri globali: Voci pentru schimbare și includere” și Maja Groff, convocator al Comisiei de guvernare a climei, s-au alăturat virtual.
Maria Fernanda Espinosa, fosta președintă a Adunării Generale a Națiunilor Unite și-a exprimat aprecierea pentru aceste idei, afirmând că „un nou pact pentru viitor necesită un sistem multilateral bazat pe valori.”
Ea a adăugat: „Aceasta nu este o declarație abstractă. Ea necesită redistribuirea bogăției și a puterii și o tranziție de la lăcomie la solidaritate, de la prejudecăți la empatie și bunătate, de la indiferență și ură la iubirea temeinică pentru umanitate și natură.”
Alte declarații semnificative sunt cele prezentate la cea de-a 21-a reuniune a Conferinței Partidelor UNFCCC de la Paris din 2015, la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare din 1992 sau „Summitul Pământului” precum și la Conferința inițială a Națiunilor Unite pentru Mediul Uman din 1972.
https://news.bahai.org/story/1599/