Arta ceramica de pionierat care a urmarit sa uneasca Orientul cu Occidentul

LONDRA, 14 octombrie 2020 (Serviciul Mondial de Știri Bahá’í) — Acum o sută de ani, doi artiști olari, unul din Anglia și celălalt din Japonia, s-au implicat într-o inițiativă creativă menită să unească arta și tradițiile Orientului și ale Occidentului.

Bernard Leach s-a născut în 1887 la Hong Kong și a crescut în Japonia și Singapore. Încă din tinerețe, el a susținut nevoia întâlnirii și fuzionării dintre Orient și Occident. Idealismul și preocuparea pasionată pentru umanitate, care și-au găsit expresia în arta sa, s-au consolidat și lărgit ulterior, după ce a îmbrățișat Credința Bahá’í.

Încă de la înființare, în 1920, Leach Pottery (Olăria Leach), fondat de Leach împreună cu prietenul său Shoji Hamada în St. Ives, Anglia, a devenit unul dintre cele mai importante și mai influente ateliere de artizanat din lume. Centenarul său este marcat zilele acestea de câteva expoziții speciale printre care se numără cea de la Centrul de Studiere a Artizanatului din cadrul Universității de Arte Creative din Farnham și cea de la istorica galerie Whitechapel. Și la sediul Leach Pottery se desfășoară un program de inițiative artistice în cinstea aniversării.

„Leach considera vasul ceramic un fel de depozitar nu doar al materiei, ci și al ideilor, al gândurilor, al caracteristicilor,” declară prof. univ. Simon Olding, directorul Centrului de Studiere a Artizanatului. „Credea cu tărie în ideea că mâna, inima și mintea trebuie să lucreze împreună și știa să îmbine această idee cu simțul unei vieți spirituale și umaniste”.

Sinteză între Orient și Occident

În tinerețe, Leach a studiat desenul și gravura la Londra, apoi s-a întors în Japonia în 1908 cu intenția de a preda tehnica de gravură acvaforte. Câteva dintre primele sale lucrări, care demonstrează stăpânirea desenului în linii, sunt expuse la Farnham; multe dintre ele provin din colecția răposatului Alan Bell, bahá’í care a lucrat pentru Leach în anii 1970. Arhiva lui Bell, care a fost achiziționată recent de Centrul de Studiere a Artizanatului, conține multe piese care nu au mai fost expuse în public până acum.

„Prima parte a expoziției pune în legătură desenele sale timpurii de student, nemaivăzute până acum, cu primele sale gravuri acvaforte din Japonia,” explică Olding. „Acestea reprezintă prima ocazie când Leach se poziționează în mod fizic în Japonia prin liniile trasate, atât în cadrul autoportretelor, cât și prin peisajele imortalizate. Japonia este adânc înrădăcinată în mintea și în practica sa”.

În Japonia, Leach a fost captivat de tradițiile ceramice ale acestei țări și s-a dedicat deprinderii meșteșugului, dezvoltând o abordare care combina tehnici orientale și vechi tehnici englezești. Apoi, în 1920, el și Hamada au acceptat sponsorizări pentru a înființa un atelier de ceramică în St. Ives, comitatul Cornwall, din Anglia. Însă acest loc nu era mediul cel mai propice pentru ceea ce își propuseseră să facă, având în vedere lipsa lemnului, esențial pentru alimentarea cuptoarelor, și raritatea argilei și a materialelor naturale necesare smălțuirii. Perseverând în ciuda numeroaselor dificultăți și evitând veritabile dezastre, Leach și Hamada erau convinși că puneau bazele unei ere noi pentru meșterul artist olar, readucând în prim-plan noțiunea de fidelitate față de material și frumusețea designului simplu și a culorilor subtile. Credința lor în sinteza dintre Orient și Occident era piatra de temelie a acestei abordări.

„Leach a introdus imagistica din ceramica Asiei de Est în propria sa operă,” explică Olding. „Se poate observa această influență reciprocă dintre Marea Britanie și Japonia atât la nivel formal, cât și la nivel personal”. Printre motivele decorative simple pe care Leach le-a perfecționat în vasele sale se numără frunzele, păsările și peștii.

Convingere și practică

Convingerile personale ale artistului olar au fost întărite de descoperirea Credinței Bahá’í, care i-a fost prezentată de prietenul său, pictorul american Mark Tobey, și pe care Leach a acceptat-o oficial în anul 1940. Una dintre învățăturile lui Bahá’u’lláh care rezona în mod deosebit cu sufletul său era „…că artiștii și meșteșugarii trebuie apreciați la adevărata lor valoare, căci ei contribuie la progresul treburilor omenirii”.

Leach considerase dintotdeauna că folosirea frumoaselor obiecte de artizanat lucrate de mână poate contribui semnificativ la bunăstarea societății. Însă, treptat, a ajuns să realizeze că atingerea unui nivel superior de unitate era singura soluție de a răspunde provocărilor mai largi cu care se confruntă umanitatea. „Cred că Bahá’u’lláh a fost o Manifestare și că lucrarea Sa a fost menită să ofere baza spirituală pe care să se întemeieze societatea omenirii,” scria el. Sensibilitățile spirituale i-au fost stimulate și mai mult în anul 1954, când a făcut un pelerinaj în Țara Sfântă. Experiența rugăciunii la Mausoleele Bahá’í i-a întărit sentimentul că trebuie să își intensifice eforturile de a contribui la o mai mare unitate între Orient și Occident.

„Pe măsură ce ne străduim să atingem perfecțiunea, arta devine una cu religia, un lucru care este mai bine recunoscut în Orient,” scria Leach spre sfârșitul lungii sale vieți. „Dualitatea noastră a început în momentul în care am separat intelectul de intuiție, mintea de inimă și omul de Dumnezeu”.

Și importanța practicii era o temă centrală în activitatea Leach Pottery. Atelierul primea discipoli și ucenici atât din zonele apropiate, cât și de peste hotare, creând astfel un mediu internațional unic. Disciplina riguroasă din cadrul atelierului era considerată piatra de temelie a viitorului succes al discipolilor olari. Astfel, aceștia primeau sarcina de a produce în mod repetat peste 100 de piese standard variind de la pahare pentru ouă la oale de gătit mari.

„Leach,” remarcă Olding, „nu s-a îndepărtat, în esență, de ceea ce considera a fi principiile sale fondatoare și de oalele sale. Ulterior, ucenicii săi și-au înființat propriile ateliere de olărit unde lucrau în aceeași paradigmă, văzând în studioul de ceramică de mici dimensiuni mijlocul prin care puteau avea o viață creativă și emoțională dificilă, dar care îi împlinea”.

O moștenire durabilă

Tradiția stabilită de Leach a dominat ceramica occidentală mare parte din sec. al XX-lea, captivând nenumărați admiratori din întreaga lume. La galeria Whitechapel, artistul german contemporan Kai Althoff a selectat 45 de lucrări ale lui Leach din marile colecții, pentru care a proiectat vitrine speciale.

„Althoff este atras de opera lui Bernard Leach și de felul cum aborda el crearea de obiecte,” arată curatorul Emily Butler. „E deosebit de interesat de această sinteză dintre frumusețe și utilitate, de modul în care putem trăi cu arta și obiectele și de modul în care acestea ne pot fi utile. Însuși titlul expoziției, «Kai Althoff merge cu Bernard Leach», reprezintă declarația lui Althoff că își dorește ca filozofia operei sale să fie ca cea a lui Leach”.

Hamada a murit în 1978, iar Leach, un an mai târziu, la vârsta de 92 de ani. Totuși, vizitatorii continuă să vină din întreaga lume la St. Ives pentru a vedea locul în care acești doi artiști olari au pus bazele unui mod de lucru care a clădit o prietenie și o înțelegere durabilă între culturi. Pentru a marca centenarul atelierului Leach Pottery, fusese planificat un program de activități pentru întregul an; însă multe dintre aceste activități au trebuit amânate sau modificate din cauza pandemiei.

„Leach Pottery a dat mereu dovadă de rezistență în fața unei lumi în continuă schimbare,” declară directorul actual, Libby Buckley, „și a trecut testul timpului, inovând fără încetare și răspunzând tuturor provocărilor. Continuăm să funcționăm neabătuți, fideli spiritului plin de hotărâre al fondatorilor noștri”.

„Suntem convinși că oamenii vor continua să sărbătorească alături de noi, învățând de la Bernard Leach și Shoji Hamada, cinstindu-i și continuându-le tradiția în moduri noi și captivante pe parcursul acestui an esențial pentru noi și mult timp de-acum încolo”.

Pentru a urmări un clip video, a citi articolul online sau a vizualiza mai multe fotografii, accesați news.bahai.org.