Un nou studiu exploreaza aplicarea principiilor spirituale in viata comunitatii
26 septembrie 2021Agricultura: BIC subliniaza rolul fermierilor in procesul de elaborare a politicilor
6 octombrie 2021ADDIS ABABA, Etiopia, 1 octombrie 2021, (BWNS) – Biroul Addis Abeba al Comunității Internaționale Bahá’í (BIC) a reunit recent oameni de știință, reprezentanți ai comunităților religioase și organizații ale societății civile pentru a explora modul în care perspectivele științei și cele ale religiei pot informa discuțiile cu privire la schimbările climatice.
„În cele din urmă, în centrul crizei de mediu se află o criză spirituală”, spune Solomon Belay de la Biroul Addis Abeba.
Dr. Belay continuă să explice că, în ciuda concentrării crescânde asupra discursului despre mediu, în special în perioada premergătoare celei de-a 26-a Conferințe a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice – cunoscută și sub numele de COP 26 – în noiembrie, există puține spații de discuție destinate în mod specific analizării modului în care atât știința, cât și religia ne pot călăuzi către un răspuns eficient la criza mediului.
El adaugă: „Cu toții suntem custozi ai mediului, fiecare persoană, instituție și națiune. Scara problemei necesită o acțiune unită, bazată pe cele mai bune dovezi științifice disponibile și întemeiată pe principii spirituale, precum justiția și unicitatea omenirii.”
Întrunirea reprezintă unul dintre eforturile Biroului din Addis Abeba de a contribui la discursul despre mediu și a fost co-găzduită cu Conferința tuturor bisericilor din Africa (AACCP) și Inițiativa Religiilor Unite (URI).
Paneliștii au discutat despre modul în care soluțiile la criza de mediu nu pot fi găsite numai într-un singur sistem al societății. „Știința în sine nu este suficientă și singure, nici soluțiile economice nu sunt suficiente”, a declarat Francesca de Gasparis, membră a Institutului de mediu al Comunităților Religioase din Africa de Sud (SAFCEI), la întrunire.
„Credința are un rol foarte important de jucat”, a continuat ea, „pentru că ea este legătura cu inimile și mințile și are puterea de a inspira acțiuni constructive”.
Atieno Mboya, un reprezentant al Biroului din Addis Abeba, a descris cum religia poate fi o forță pentru crearea de noi modele de viață individuală și colectivă, afirmând: „Una dintre provocările extremelor de bogăție și sărăcie este aceea că cei care suferă cel mai mult de pe urma schimbărilor climatice sunt tot aceia care suferă din cauza distribuției inechitabile a resurselor.”
Ea a continuat: „Modelele noastre economice trebuie revizuite în lumina principiilor spirituale oferite de religie, precum unitatea umanității, pentru a asigura bunăstarea planetei și a tuturor oamenilor.”
Arthur Dahl, om de știință în domeniul mediului și președinte al Forumului internațional pentru mediu, a subliniat principiul bahá’í al armoniei dintre știință și religie ca fiind esențial pentru discuțiile despre justiția climatică și progresul social. „Adâncirea crizei de mediu este propulsată de o cultură consumeristă în creștere și de o perspectivă restrânsă asupra câștigului material pe termen scurt.”
„Conservarea mediului necesită nu numai noi tehnologii”, a continuat el, „ci și o nouă conștiință despre noi înșine și locul nostru în lume. Problema cu care ne confruntăm este o reconceptualizare completă a relației noastre cu natura și a relațiilor care susțin societatea.”
În urma acestei întruniri, intitulată „Conexiunea dintre schimbările climatice, credință și știință”, Biroul din Addis Abeba intenționează să exploreze teme conexe cu diverși actori sociali, oameni de știință și comunități religioase – în special în legătură cu probleme, cum ar fi agricultura, sustenabilitatea rurală și migrația, în cadrul realității sociale a țărilor africane.